Cu pasi maruti, dar siguri
Astfel am avansat
Cu grija si atentie
Pe-asfalt am colindat
Si sa ne dam de-a dura
N-am vrut, chiar daca ne-ai urat
Uniti noi suntem iarasi
Mereu ne-am ajutat
Mereu a ta prezenta
Continuu o ignoram
Si-al tau maret “prenume”
In buda il scaldam
Caci tu ne-ai luat la suturi
Mereu vom tine minte
Si poate de te saturi
Nu iti vom lua un dinte
Mereu ai ura-n tine
Mereu te iei de noi
De ce nu vrei sa termini?
Chiar iti doresti razboi?
La lupta vrei sa mergem?
Ca ai nostrii stramosi
Sa ne luam la tranta
Ca cei turbati cocosi?
Te plictisesti, ca singur
Te plimbi si nimeni frate
Nu vrea sa te-nsoteasca
Nu vrea sa-ti stea in spate?
Si vrei sa iti petreci timpul
Facand mereu scandal?
Mai bine relax, nepoate
Is prea multi la spital
Eu iti propun mai bine
Sa-ti vezi de al tau drum
Sa salasluiesti tacut
In acest catun
Ca nimeni nu te vrea
Ai inteles demult
Doar stii cum un “calugar”
Voia si n-a mai vrut
Sa te alerge oleaca
Prin asta urbe mare
Sa te-ncolteasca singur
Sa nu mai ai scapare
Noroc ca au gandire
Si nu tin ura-n ei
Ca astazi poate, “frate”
Cantai la harpa langa zei.
Si sa mai zic o data
Noi suntem ardeleni
Mai calculati la fapte
Gandim, nu suntem melteni
Si de ne provoci, fii sigur
O data te iertam
Sa nu te culci pe-o parte
A doua…te-alergam…
Cand nu ai ce face, cauti in draft-uri, editezi si publici.
1 Comment
Pasagera · October 14, 2009 at 11:37 am
De-ar sti destinatarul poeziei ca este o sursa netarmurita de inspiratie! 😛