De departe Fun Plimbari

Scotia – Prima zi

A dat Hal de sus, cu puterea Lui divina, clipe putin mai linistite la noi aici la poarta. S-a mai rarit roiul de lacuste iar eu, mai putin obosit fiind, m-am pus cu burta pe tastatura si cu ochiu-n monitor. Am reusit sa editez prima zi de vacanta, pfoai mare realizare… Dupa aproape trei saptamani de la intoarcerea din concediu, am reusit sa pun pe youtube filmul cu prima zi de concediu…

Treaba buna, cum ar zice flacaii de la Bistrita. Inainte de a-l posta aici, in exclusivitate, desigur, tin sa intind pe backgroundul alb cativa purici negrii, cu care sa povestesc intamplarile primei zile de concediu, duminica, paisprezece august, din anul douamisaisprezece de la Cristos.

Sa purcedem dara…

Ziua de duminica, a inceput bineinteles cu sambata. Sambata in care am fugit in pauza de pranz sa mai cumparam una alta. Cam cum ar fi, un termos si niscai cutii de plastic in care sa punem sandwichiuri. Gasit, cumparat. Ditai termosul, ca doar plecam cu Navara, Nissan that is, nu cu motor, Deauville. Mi-am cam blestemat zilele, in amurg de sambata… Nimic parca nu mai incapea in uriasul loc de stocare al superbului motociclu de culoare neagra. Pai cum dracu’ cand vrei sa inghesui acolo tot felul de cacaturi “ca cum ar” fi: doua camere de fotografiat, doua trepiede (care nu au fost folosite), lant de securizat mobra in miez de noapte, husa, costume de ploaie, o juma’ de metru de termos, minitable (in cazul in care avem timp de o bere intr-o seara), doua cutii de plastic (pentru sandwischuri, in care nu am pus sandwischuri), spray de pana, chingi, surubelnite, banda de izolat, baterie externa, cabluri de incarcare cu tot cu kit de incarcare, manusi de ploaie, haine de schimb, un prosop (nu era prosop la prima cazare), ustensile de igiena si inca doua perechi de papuci.

Mno, sigur am mai trecut cu vederea cate ceva, insa: indeasa toate astea pe unde poti. Ah, mai adauga si sanwichiurile. Grea treaba, care s-a rezolvat pana la urma. Ne-am pus la somn dupa ce am umplut termosul cu cafea, in jurul orei doua dimineata. Trei ore mai tarziu suna alarma. Am oprit-o si am purces intru improspatarea de dimineata, apoi ne-am intins la cafele. Vremea parea a tine cu noi si parca asta ne-a mai trezit un pic din somn… NOT!

Hai cu echiparea, ca melcul asa, dupa doar trei ore de somn, si dupa o saptamana de alergat prin carciuma… abia daca nimeream manecile si cracii echipamentului. Gata suntem, sa mergem!

Am pornit la drum cu numai jumatate de ora intarziere. Ne-am propus sa fim pe mobra la sase, treaba buna, la sase jumatate eram pe drum. Numai vreo sase sute si ceva de kilometri ne desparteau de destinatia primei zile, asa ca… hai sa spargem gps-ul…

Prima dumnezeire notabila a provocat-o acest minunat Garmin Zumo. Bineinteles ca nu are sistem anti prost si cu toate ca am pierdut zile, nu, saptamani sa trasam ruta, o facut figuri. Aveam ruta salvata in el, insa la prima iesire din autostrada ratata, ne-a rerutat. Ah blesteme! Toti sfintii i-am pomenit! Ne-am intors din drum si am pus mobra in cric undeva prin Bedford. Pe acolo trebuia sa ne duca, insa mizeria se incapatana sa nu… Aveam deja idei de material pentru youtube… Eu, cu un topor in mana, Zumo cel minunat asteptand pe taietor, si dupa o introducere frumoasa si pomenirea organelor sexuale ale tuturor mamelor angajatilor de la Garmin, as fi purces la sfaramarea lui, pana nu ar fi mai ramas o molecula de Zumo.
Revenind, mobra in cric in Bedford, o tigara in mana stanga, iar in dreapta telefonul. Priviri grele aruncate din cand in cand Garminului… De la Google a venit scaparea. Solutia era simpla, trebuia umblat in setari. De scos bifa tuturor elementelor ce trebuiau evitate si de schimbat recalcularea rutei de pe automat pe: la cerinta. Am scos toate bifele acolo, am reincarcat ruta si se pare ca si-a revenit mizeria. Oricum eu tind sa numar gresit iesirile de prin sensurile giratorii, si ma cam incurc in orasele mari. De aici o parte din probleme.
A fost bine, pana pe seara, cand pe seara… de fapt, toate la timpul lor.

Fain si foarte fain. Soarele pe cer, caldura cu inceput de transpiratie, si nu aveam loc sa lasam echipamentele, insa toate bune. Mai putin cheful de mers. Vai de mine. Nu m-am tarat atat de incet in viata mea pe motor. Pur si simplu nu puteam sta in sa. Imi amortea imediat cacaul si spatele, parca si mana, hai, pauza de tigara, ca nu mai pot. Pauza, pauza, pauza. Multe pauze… Prea incarcata vara de anul asta se simtea. NU mai puteam de obosit ce eram….

Dar tot mi-a placut. Ne-a placut. Mult, amandoura. Ne aminitm cu drag de tura. Fain. Fain cand incepe sa se schimbe peisajul, cand vezi un brad, cand vezi o stanca, o minicascada… si suntem doar in Peak District… Sa vezi, insula lui Skye!
Curbe, dealuri, campii, iar dealuri si iarasi curbe. Lacuri, unu, doua, zece. Vai cat frumos! Am fost impotriva rutei din prima zi cand am vazut-o pe hartie. Bucle inutile le-am spus. Sa vezi cum buclele inutile s-au transformat in curbe numai bune de polizat animalu’. Am fost impotriva, insa tare m-am bucurat ca nu a cedat sotia presiunii si nu a renuntat la ele. Treaba buna.
Buna, buna, pana cand… uite-ne la final de Snake Pass. Un drumeag serpuit, desigur, printre dealuri. Acolo am facut un calcul rapid. Mai avem vreo suta de mile pana la destinatie, insa ora e cam inaintata. Daca continuam pe ruta trasata s-ar putea sa nu ajungem la destinatie in timp util (check in -ul era pana la ora unsusprezece). Ne-am decis destul de repede sa abandonam restul rutei si sa caut pe gps scurtatura. Treaba buna, am bagat codul postal, am setat cea mai rapida ruta si… sa mergem! Dusi am fost, am alergat pe drumuri nationale, apoi pe autostrada, apoi iar pe nationale. Se cam dusese soarele, iar noi motocicleam pe undeva pe dracu stie unde, pe un drum plin de curbe, in bezna crancena, iar in stanga aproape era ceva lac. Mai aveam vreo patru milisoare, ceasul indica ora zece si vreo zece, am linistit soata, hai ca ajungem imediat, suntem in timp. Trebuia sa tac, trebuia sa imi tin gura… De ce? Pentru cu umblasem in gps la avoidance… si urmarea avea sa se vada imediat… stai putin sa ies din curba asta… Ies din curba si: soc si groaza. Lumina farurilor se opreste pe un indicator: Ferry to Hawkshead. Ce? Cum? Ce? Adica… adica futu-ti… Crisoase! Doamne! Cum? Mda… uite-ne pe mal de lac. In vreo patruzeci de minute inchideau aia usa la cazare, iar noi eram pe mal de lac…

Urgent! Nu e timp de pierdut, setari… AVOID FUCKING FERRY! Calculate… inca doisprezece mile. Mno, hai sa mergem!
Am mers si tot mers. Nu is multe doisprezece mile. Deloc, insa cand ai in spate vreo sase sute de kilometri buni, doar trei ore dormite, si o saptamana, pardon, o luna de alergare la munca… is multe.
Am ajuns, am ajuns cu cinsprecece minute inaintea orei unsprezece. Ne-a dat tanti cheia cabanutei, sau cum rahat ii zice, butoiului si ne-am cazat…
Patul… o treaba de se trage, un fel de sezlong, salteaua, ceva gen un prosop mai gros. Imi faceam griji degeaba, dupa ce am mai fumat o tigara, dupa ce am husat mobra, dupa ce am pus toate gadget-urile la incarcat, dupa ce am setat alarma pentru a doua zi… dupa ce am pus capul pe perna… blank. In secunda aia. Mort, mort pana cand am auzit alarma a doua zi…

Va urma…

P.S. Nu stiu cand… is treizeci de grade Celsius in ploaioasa Anglie, am o presimtire ca o sa reincep alergarea prin carciuma…
P.P.S Video e mai jos. Click acolo. E fain. Do it! Click!

Fun

Căutări deosebite

Acum ceva vreme, nu aş fi vrut să postez despre aşa ceva, însă, verificând eu rapoartele, dau de: Search Keyprahes. Booon… o să pun cele mai dubioase acilea şi o să încerc să comentez sau să explic. Ce… nu ştiu… Dar să ne minunăm.

motoare vitezane – Toată lumea vrea vitezane, nimeni nu vrea mobră pentru plimbare.
am facut 2000 de km cu vitezana – Oau, tare, într-un an? O zi? O viaţă?
teste de bucatarie – Teste de? Comestibilitate?
nu trage scuterul – Cum dracu’ să tragă? E puşcă?
ce se intampla daca pui role variator – Se transformă scuterul în puşcă. Trage!
visis montanbaic – Ce bă?
portocala ma-tii – Aici nu pot decât să îi dau dreptate…
o vaca proasta – Pleonasm. Vacă deşteaptă nu am văzut, deci trebuie să îmi corectez postul ăla.
poze cimitirul de la siriu – Ăsta crecă era necrofil de-ăla.
sunet foca – A A A A A
s-a auzit poc si dupa s-a oprit scuterul – Când dădeai la pedala se auzea prrr, prrr şi pe urmă nimic? Sau se auzea trosc, pleosc bang brum, vrrrum?
sex oral abonament – Las-o dracului, bă. Ce postez eu şi ce atrag… ai de…
reparatii transfagarasan 2009 – Reparaţii pe Transfăgărăşan… la ce cârmuitori avem, nu îl repară nimeni prea devreme.
cum desfac variatorul – Cu grijă şi cu deosebită atenţie.
lipsa itp accident – Nasol bă, nasol, eşti bun de plată
clubul scuteristilor brasov – Biiineee!
scuter se opreste viteza – Caută butonul de pornire a vitezei
tara visurilor mele – Nu e aici.
cine sunt eu ce vreau eu – Dacă trebuie să cauţi pe goagăl aşa ceva… e nasol sau ai amnezie…
tonuri de apel-alo tata – Aaa, ok, nu am ce comenta…

Acu mă duc să mai tocesc gumele alea, sunt prea încărcate. Hai cu asfaltu’ ăla uscat! Pace.

Evadati din grajd Fun Rahat in versuri

Lustragiul pătimaş

Acum mult timp, cu aproximativ 4-5 anişori în urmă, am avut un invitat la mine, în camera de serviciu primită de la directoarea hotelului. Acţiunea s-a petrecut la fostul loc de muncă, a cărui locaţie era mirifică, mirobolantă chiar. Se făcea că am consumat ceva băuturi spirtoase alături de acest invitat. Fosta mea colegă de cameră a vrut să se delecteze privind, admirând chiar un film X-rated. După vizionare, am mai consumat ceva băuturi şi am mai schimbat ceva replici. Invitatul meu a dorit să se îmbăieze fiindcă tocmai picase de pe un drum lung, fiind obosit şi încălzit. În timp ce era în baie, mi-am dat seama că aveam nevoie de ceva de acolo. Am aruncat o privire pe geam să vad dacă se aruncase în cadă. Dar vai, surpriză! Invitatul meu căzuse în păcatul malahiei, lustruind bastonul, dându-i in cap la mort, agitând copilul mort, zgâlţâind banana, jucându-se cu ursuleţul, agitând sticla de sana. Am rămas mască şi m-am retras oripilat.
După acest incident, nu am mai facut băi in cada întinată de materia cenuşie a invitatului meu.

Frunză verde de nuia
Frate, las-o-n pana mea
Te-ai simţit acilea bine
Ţi-ai uitat fiii la mine

Las-o dracului de treabă
Faci în deplasare la….treabă *
Treabă de aia nasolă
Îndemnat de cel din smoală

Măi frăţie, de mult te ştiu
Dar nu ştiam că lustragiu
Ai să fii la mine-n baie
Că-ţi dădeam un şut în cap *

Sper că nu te mai tragi pe cur
Şi nu mai arunci cu fii în jur
Sper că eşti mai calculat
Si mai des eşti regulat.
Fâs fâs!

Turnătorul out!

Fun Rahat in versuri

Batalia berbecilor

Am vazut in seara asta confruntarea viitorilor pu, pardon, presedinti. Vreau sa ii spun atat lui nea’ Geoana:
Minte-ma, in gura ma-tii, ca te mint si eu. Tin sa precizez ca nu sunt portocaliu la creier. La creier am o singura culoare. Aia, cacao, ca de la atata cacao pe care o vad in jurul meu, m-am umplut tot de ea. Mno, nu merg la vot si bine ar fi sa faca toti la fel. Nu am pe cine vota si, vorba multora, e nasol sa aleg cel mai mic rau.  Nu fac politica fiindca nu ma pricep, insa as lua oleaca rahatii aia rosii si le-as da foc. Mai sper sa nu ma calce vreo masina neagra dupa postul asta. Nu ca ar fi prea vizionat shitu’ asta al meu. Da’ never know.

Tu din gura-ti aurita
Ne promiti euro, mii
Si gurita-ti neoprita
Ne provoaca scarba, stii?

Babardi-te-ar toti malacii
Si cu negrii cei dotati
Si-alunga-te-ar ei, gonacii
Intr-o gaura-n Carpati

Ca din curu-ti ce chemi gura
Dulci minciuni stii sa compui
Vorba-ti imi provaca sila
Cand parca-i mancat fasui

Part, minciuna, besh, abureala
Iarasi i-ai prostit pe mosi
Si pe cei ce te voteaza
Ca tu nu privesti chioras

Sa nu intelegi, mai Mircea
Ca sunt vreun portocaliu
Insa stiu, voi, comunistii
Sunteti toti un cancer viu

Ati supt an de an din tara
Si acum va dati smardoi
Sper sa dati in aviara
Si porcina sa dea-n voi

Ne-ati furat de mult, se stie
Adevar nu s-a aflat
Ca aveti rude o mie
Toate-acolo, la palat

Noi murim ca sclavii-n mina
Incercam sa nu murim
Voi la altii catati vina
Sper vreodat’ sa ne-ntalnim

Sa iti povestesc, stimate
Cum e sa platesti chirie
Nu sa cumperi nestemate
Cu euroi de cate-o mie

Cum e sa iti muncesti banul
Sa te chinui sa il faci
Si sa te trezesti la anul
Ca n-ai nici de cozonaci

Sper macar vreodata, Mircea
Sa ajungi o zi ca noi
Insa ziua aia toata
Sa ai foarte mari nevoi

Sa vezi si tu ce este viata
Ce inseamna sa te-agiti
Nu sa minti romanii in fata
Sa iei voturi pe arginti

Am ce am cu aia rosii
Aia primii ne-au furat
Si uite totusi, astazi, mosii
Ii stampileaza la votat

Am sa-ti spun si tie, Traiane
Am crezut ca esti cinstit
Insa ne-ai cam dat ciocane
Diareea a cam dospit

Cum sa respiram mai nene
Cand baltim in ast rahat?
Cum sa te votam, Traiane?
Cand esti sus, pa, ne-ai uitat

Voi va dati pe langa noi
Si ne ziceti multe, stii?
Te crezi un pastor la boi?
Sau zici povestea la copii?

Cum sa va mai credem noi
Asti vreo cativa milioane
Cand ne uitati in nevoi
Si in credite babane?

Stiu veti zice ce ne trebe
Imprumuturi pentru case
Pai noi nu avem, mai nene
Matusele ca Nastase

N-avem nici teren ca ala
De ne behaie-n teveu’
Ala ce o fost o mecla
Si-acu-i mare derbedeu

Ca are bani nimeni nu zice
Ca nu are sau ceva
Insa tine-i ascunsi, amice
Ca e criza, te-or calca

Aia care n-au de paine
Ce sa mai vorbim de rate
Uita-te la stiri tu maine
Sigur unu’ s-o abate

Si de viata o vrea sa scape
Ca nu mai poate sa dea
Banii inapoi la banca
Si in streang s-o atarna

Nu va alarmati, hiene
Nu e vina voastra aici
Cin’ l-a pus pe ala, nene
Sa se imprumute zici?

Stiti… voia sa aiba o casa
Sa isi creasca un copil
Cand era s-ajunga acasa
De intra asa tiptil

Sa isi vada pruncu-n fasa
Ingrijit de-a lui mamica
Botezat de-o buna nasa
Si sa creasca fara frica

Insa n-a putut netotul
Sa-si pastreze al lui job
O venit nea falimentul
Ce l-a casapit de tot

Nu mai vreau sa-mi vars amarul
In acest blog de rahat
Nici sa imi lungesc calvarul
In tara asta de cacat

Voi vedea ce-aduce anul
Ala nou, cu zece-n coada
Si de-o fi mai mare banul
Aici veti gasi gramada

Ode, imnuri, dedicate
Intru veci a voastra fala
Iar de nu, ma rog la dracu’
Mii de ani sa stati in smoala

Mno, sa nu va incruntati prea tare la steluta astuia.  Sau la nasul celuilalt…

Mno, start ba!

Mno, start ba!

P.S. Spala-te pe ochi ca iti pute gura!
P.P.S. Cred ca m-am prins de ce si-a luat-o copilul ala de la nea Base. O fi zis ceva de genul : “Mami, uite, nenea Presedinte are doua nasuri!”