Uncategorized

Inca o luna

Atat o trecut de la ultimul post, ma repet, insa stiu ca o sa fie cam la fel de acum incolo, timp de scris ar fi, idei, sau probabil interes… nu prea. Ce sa ii faci? Prea multe filme pe Netflix, si parca, a reinceput sa imi placa Far Cry 4. Of Doamne. In apararea mea, nu am iesit sa fac poze de o caruta de timp. Probabil de loc anul asta. Frig, prea frig…

Exceptie fiind ieri. Cand am incalecat pe mobra si dus am fost. Fara directie, am apucat drumurile dupa cum a fost sa fie, gps-ul era in topcase, in cazul in care nu mai stiu sa ma intorc. Nu a fost cazul, am redescoperit drumul, se pare ca m-am invartit cumva in cerc.

Plimbare fainuta, m-am dus sa dezmortesc animalul si sa mai folosesc si eu camera aia. Parca degeaba am investit (a se citi aruncat) atata cash in ea si sade pe dulap… ntz, ntz.

Cum ziceam, fu fain, cu putine emotii pe curbe, cauciucul fata necesita schimbare, si am simtit ca nu adereaza la drum, exact precum Romania nu prea adereaza la UE. Dar ala e alt topic, in care nu ma avant azi, de fapt sper sa nu ma avant vreodata.

Plimbat, oprit in vreo trei locuri mai interesante, tras pe film cateva instantanee si intors acasa. Tre sa fac asta mai des, insa imi da cu virgula bugetul pe anul asta. Drac’ mai stie cum sa impac si varza si capra…

Uite-ma pe drumeag, observ printre tufisurile ce strajuiau strada o derapanatura. Vis! Sa opresc sa vad daca e acces pana acolo. Era, altfel nu ma bag eu prin curtile oamenilor, ca mno, poate ma impusca vreunu’ pentru trespassing. Oprit mobra in sant, dat roata derapanaturii, facut cateva poze. Am tras vreo doua fumuri din tigara electronica si am luat-o din loc. Cum alergam eu martoaga japoneza pe drumuri serpuite, am obervat niste trenuri printre copaci. Sa investigam. Apoi ca era ceva obiectiv turistic dar bineinteles ca programul de vizita era cam nu. Apoi m-am strecurat romaneste printre niste maracini si am furat doua poze. Puteam avea rezultate mai bune, insa nu m-am incumetat sa ma avant prea adanc. Risc prea mare…

M-am tirat bucuros ca nu m-a vazut nimeni si am purces incet spre casa. Incepuse sa se intunece si mno, nu e prea placut sa mobresti pe intuneric. Sa mai zic de guma de pe fata? Nu, am zis.

In drumul meu a aparut o baltoaca, asa ca am oprit si acolo sa mai fac o poza. Oprit, facut, tirat acasa.Ajuns acasa, am editat un pic pozicile si m-am trantit la un film, ce porcarie, Predator… ce porcarie…

Amu’ termin de scris postul si ma pregatesc de iesit, ne scoate mama la carciuma, am de mobrit pana la Londra, uhuu happy days, not really.

Until next time, over and out!