Macro

Dar daca ma iau dupa Nikon, ar fi micro, cel putin asa scrie pe obiectiv…

Seful meu, managerul de productie, aka Stu sau Stuie, e fotograf amator. Zice el, insa are niste poze de te doare mintea. O parte din lucrari pot fi vizionate pe infamul instagram: #stuie.jw.

Curand dupa achizitionarea camerei, am realizat ca greu voi poza pe aceste meleaguri ceea ce ador eu. Muntele, umbra bradului langa curbura de o sutaoptzeci de grade a drumului, Transfagarasan, Poiana Brasov, Cheia, dealul impanzit de copaci, stanca din care tasneste apa clara, astea si inca cateva imi bucura ochiul, astea is greu de gasit in apropierea locatiei in care ma aflu. Ce e de facut? Ce altceva poti poza in locatii ”plictisitoare’? Nimic mai simplu! Gandaci, muste, gargarite, flori si pestii din acvariul colegului mei de casa.

Urmand exemplul ilustrului meu sef, am purces intru cautarea obiectivului suprem, pe care contrar obiceiului meu de a nu achiztiona prea multe lucruri la mana a doua… l-am cumparat la mana a doua… De ce? Poi mizeria asta minunata, daca e sa o achizitionezi noua… e un pic mai ieftina decat kitul de camera cumparat anterior… Iar cum scapasem deja vaca in lucerna… am achizitionat minunatia la mana a doua. Pretul aproape la jumatate, starea obiectivul fiind asa cum a fost prezentata: mint, mate.

Iaca mi-s cu trei obiective si o camera. Cand lenea si comoditatea imi permite, mai ies din cusciug, la lumina infioratoare si mai fur cate un cadru. De ce cusciug? Transilvania, vampir mancati-as. Zici ca ma tem sa ies la lumina, daca nu is la munca. Atat de mult imi place sa ma ascund in intunecimea camerei… sa ma retrag in spatele monitorului, sa urmaresc tot felul de seriale sau filme mai bune sau mai nu… Imi tot spun ca o sa rup rutina si o sa imi gasesc un hobby. De asta am si cumparat camera. Degeaba, tot dosit ma tin in intuneric…

Dar get over it odata, era vorba de poze.

Mica si curajoasa

Gargarita pe crenguta. In prima mea parasire a barlogului, am gasit vietatea asta curajoasa. Uite cum sade ea intre atata amar de tepi. Eu tare m-as teme.

Minicrevete rosu

Mini crevetele asta se bronzeaza la neon, suna a gluma dar nu e. Sau e? In acvariul colegului de casa is vreo optzeci de din astia. Se inmultesc mai ceva ca iepurii in conditii optime.

Cochilie parasita

O cochilie uitata intr-o planta uscata. Am fost la picior printr-o padurice. Asta e una din imaginile furate de acolo. Da stiu, eu si mersul la picior…. Apoi nu se putea baga vehicul pe acolo, pe doua sau patru roti. Cum se spune: daca-i musai cu placere, pot si… umbla…

Cam atat in postul asta, soarele e sus pe cer, ziua se anunta minunata. Putin cam rece, insa nu e problema mare. Planuiesc a scoate armasarul la o tura de invartire. Poate gasesc ceva ce bucura ochiul…

Peace out!

This entry was posted in De departe, Foto, Impresiile zilei. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.