Futu-ţi vremea…

Băga-mi-aş mâna în ochi şi să mă piş pă ea de vreme de căcat. Am ieşit de la muncă şi, observând un cer senin, m-am gândit să resuscitez animalul. Aveam pană pe spate şi pompă nu am găsit. De când cu invazia de Golfuri, Skode, Bemveuri, Jipane şi alte naţii de conserve, greu mai găseşti un flăcău cu ceva chei sau cu vreo pompă la el. De aia car eu tot după mine, dacă mă calcă norocul pe undeva, măcar am ceva chei. Acum trebuie să mai iau o pompă. Ca să evit mersul pe jantă. Asta am făcut azi. Negăsind pompa, am mers călare pe animal vreo 3 kilometri. Aşa, pe jantă. Da, am strâmbat-o. Sau, ca să fiu în ton cu ai mei concetăţeni, o să spun : S-a strâmbat janta. Mă rog, după ce am mers ăia 3 kilometri aşa cum am mers, am băgat rapid niscaiva aer în roată şi am şters-o spre Braşov.

Am mers la pretenul meu de la Făget. E un magazin moto acolo, de unde mă aprovizionez eu. Calitate, preţuri în regulă şi eşti tratat ca un prieten apropiat. Sosise cauciucul şi, după ce am mai schimbat câteva cuvinte cu Alex, am tirat spre vulcanizare. Visam deja o zburdalnică plimbare până prin Întorsură. Trebuia să fac rodajul gumei, nu?

Însă planul de acasă nu se potriveşte cu cel de la pchiaţă, am mai zis şi repet asta. Nu mi-au schimbat bine guma feciorii ăia, ca o şi început ninsoarea. Nu ploaia, ninsoarea. Păi futu-ţi soarele mamei tale de vreme! Aşa ne-a fost vorba? Să mă laşi să plec relaxat cu plasticul, iar tu să îţi faci de cap? Mno las’ că nu îi bai…

Acum stau ca foca în casă şi privesc pe geam la scuterul meu cel nins. Să mă cac pe ea de vreme de doi lei!

This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *