Uncategorized

O zi de căcat

Despre ziua de ieri vorbesc. Am crezut că o să îmi pun scuterul la punct, însă m-am cam înşelat. Ştiam că o să scap cu puţină cheltuială, dar divinitatea a vrut să îmi demonstreze că nu e aşa. Să intrăm mai adânc în detalii.

Alaltăieri mi-a desfăcut Andrei variatorul şi am văzut că îmi trebuie doar ghidaje şi role, piese care costau 170 de lei. Oala variatorului era super în regulă, deci nu mai trebuia să achiziţionez tot ansamblul. Din păcate, alaltăieri, când am desfăcut variatorul, nu am putut să mai cumpăr piesele. Era seară şi magazinul era închis. Neavând ce face, am pus rolele în oală şi nu am mai pus ghidajele, oricum erau praf. Am plecat aşa pe scuter şi rău am făcut.

Ieri am fost să cumpăr role şi ghidaje. Le-am luat şi când a desfăcut Andrei variatorul am observat oala spartă. Asta se întâmplă dacă te dai fără ghidaje. O oală made in China costă 390 de lei. M-am scos. Nu mai scriu peripeţiile cu sudatul în aluminiu sau de frezatorul chel şi puţin surd cred. Căruia îi zici ceva, răspunde că a înţeles şi când vezi rezultatul final, îţi pui mâinile în cap. Nu o să înţeleg de ce nu zice un român că nu poate face un lucru şi preferă să îl facă prost. Zi în pana mea că nu poţi să îl faci. Sau chiar mori de foame fără 20 de lei?

În sfârşit, trebuie să comand variator nou, 600 de lei, trebuie să îmi fac asigurare, 250 lei. Cândva, la un moment dat, îndepărtat cred, trebuie să îi schimb cilindrul, pistonul şi alte nebunii de pe acolo. Şi după ce trăiesc toate nebuniile astea, ajung acasă unde dau de un greţos ce comentează nu ştiu ce. Oare când o să îmi pierd răbdarea cu el, se va supăra dacă îi mut gura la ceafă? Mor de nervi, sunt prea prost pentru secolul ăsta… Dacă ştie vreunu’ unde pot face şi eu meditaţii de nesimţire, vă rog să îmi spuneţi. Adică… idei am, dar nu am nesimţirea necesară pentru a le pune în aplicare.

Frunzuliţă, minte crudă
Dar de ce te roade-o ciudă?
Că trăiesc în libertate?
Sau că n-am pene pe spate?

Infractoru’ out!

P.S. M-am supranumit infractor pentru că m-am dat ieri fără asigurare, da’ să nu mai ziceţi cuiva. Pace!

Uncategorized

Poiem

Bob micuţ de sare tare
Cum de ai ajuns în drum?
Uite din maşină mare
Ce mi-aruncă fraţii duium.
Dar de-al dracu’ care sunt
M-am gândit să fac podoabă
Dacă tot m-aruncă crunt
Să le sap în drum o groapă.

Cât urăsc de mult zăpada
Ce se-aşterne peste urbe
Nu mai pot să bântui strada
Înclinat uşor pe curbe.
Dar cât pot să blestem sarea
Care face-n drum un crater
Când apare primăvara
La ferit tre’ să fii meşter.

Cam atât pentru astăzi. Am de pus un scuter pe picioare. Zi uşoară tuturor.

Uncategorized

La mulţi ani, Mamă!

Maica mea, cu suflet bun
Ai crescut un om nebun
L-ai crescut cu greu, ştii bine
Ar vrea totul pentru tine

Ce păcat, încă nu are
Un venit de ăla mare
Ar vrea să îţi dea orice
Să-ţi alunge grijile

Viaţa a fost cu noi cam aspră
De-o culoare cam albastră
Roz eu sper să fie-odată
Rele ? Să nu mai vedem vreodată!

Tu, când m-ai adus pe lume
M-ai crescut, mi-ai dat un nume
Azi pot doar să-ţi mulţumesc
Să îţi spun că te iubesc

La mulţi ani! Să ai parte de tot ce îţi doreşti.

Uncategorized

14 februarie

Am ajuns lângă ea şi am admirat-o fără să mă observe, pe furiş. Stătea tristă într-un colţ. M-am apropiat încet, temător chiar, reuşind să o surprind. Am început să o dezgolesc încet, fără grabă, nedorind să ruinez momentul. A tremurat când a rămas goală… sau mintea mea vrăjită de spectacolul acela îmi juca feste. Privirea mea se hrănea pur şi simplu cu goliciunea ei, cu frumuseţea năucitoare, cu acea prezenţă dumnezeiască. Am rămas împietrit, admirându-i construcţia atât de frumos conturată. Inima a început să îmi bată nebuneşte, simţeam furnicături în tot corpul, parcă mă înălţam, simţeam că prind aripi.

Când mi-am revenit, am încălecat-o dintr-o singură mişcare şi, după ce am băgat vârtos cheia în contact, am răsucit-o spre dreapta. Apoi am tras frâna şi am apăsat pe butonul de start. Nu s-a întâmplat nimic, nu mai avea baterie. Noroc cu Matrix, care avea redresor. Astfel am resuscitat-o fără prea multe complicaţii. Apoi am purces împreuna cu Matrix la un drumuleţ prin Braşovul alb şi rece, bătuţi de vânt şi de un pui de crivăţ. Sau era doar curentul creat de deplasare. După ce am revăzut Livada, am hotărât să ne încălzim la o ciocolată caldă. Nu am reuşit, era prea frig. Am luat flori şi niscaiva prăjituri pentru pasagerele care au ales să nu ne însoţească în plimbarea noastră. După ce am părăsit frumuseţea neagră sub veşmântul ei gri în curtea onorabilului Matrix, am plecat spre aleasa mea. Aici pun punct relatării. Nu facem public chiar totul.
Hai vară!

Rahat in versuri

De dor şi jale, hai vară!

Lungă-i iarna asta rece
Mult mai stă şi nu mai trece
Iar eu stau ca un trântoraş
Iar visez la scuteraş

Ce frumos era prin vară
Când ieşeam cu gaşca-n seară
Mai un suc, mai o plimbare
Aşa cum e fain, călare

Ne opream, ne hodineam
Noi oscioarele-ntindeam
Mai fumam câte-o ţigară
Doamne, ce frumos e-n vară

Să petrec timp frumuşel
Cu-ai mei fraţi pe scuterel
Să ne dăm mereu mereu
Nu ne pasă că e greu

Ei şi ce dacă şoferu’
Are minte, cât păr chelu’? (Aci vorbeam de un chel chel, nu de un chel cu păr)
Nu e bai, l-om educa
Ori pe veci l-om extirpa

La un sfat de-al lui Rokaru
Uite-mi laud armăsaru’
Calul meu de rasă pură
Care ia prostani-n pulă gură

Mobra mea frumoasă, tare
Neagră, lungă, foarte mare
Mai ţanţoşă ca un cucoş
Mai sexy ca un scuter roş

Unde-i vara, bat-o vina
Frate, eu nu mai înghit maşina
Şi dulapul ăla mult
Niciodat’ nu mi-a plăcut

Cât urăsc să stau ca foca
Pe un scaun, e de caca
Mult mai bine e pe piele
Când nu simţi mirosuri grele

Mult mai bine e în şa
De te ţii semeţ în ea
Atent te înclini pe curbă
Vrei doar viaţa să-ţi ajungă

Să ai timp să pleci în lume
Bani să ai de gaz şi gume
Să te dai din zori în seară
Până-n ultima zi din vară

Lungă-i iarna asta albă
Mult aştept la vremea caldă
Şi-am să mor de supărare
Că n-am stat de mult călare