La sapa… ca la stana

Sau despre ghertoii neastamparati si despre cum mi-a stricat politia somnul.
Se facea ca eram de serviciu. Ca de obicei, pe tura mea intra grup. De data asta grupulet. Vreo 20 de copilasi draguuti (not), cam de clasa a X-a. Cred. Si nu am treaba cu ei. Insa se face ora 1:00 si aud bubuieli si troscaneli infundate. Ma sa dea dracu’, ce se aude? Si bubuielile nu inceteaza, se aud tot mai aproape, tot mai tare, tot mai deranjant. Mno, bine ca m-am intins si eu in patuc… Hai sa vedem despre ce e vorba. Si urca foca de serviciu pana la etajul trei. La picior ;), nu cu liftul. Liftul se aude si eu voiam sa ii surprind in flagrant. Ajung la etajul trei si incep sa observ. Nimic. Doar un flacau care mergea spre camera lui. Il urmaresc cu privirea un pic si ma plictisesc. Dau sa plec, cand iese o domnisoara dintr-o camera, bum usa! Deschide usa de la camera alaturata, se avanta inauntru si, bineinteles, BUM usa! Bai frate… pai eu nu am auzit asa bubuitura nici in vara, cand tuna de se cutremura cerul. Mno bun, ia sa vedem. Inaintez spre camera cu pricina si bat la usa. Usa se deschide violent si o domnisoara urla un DAA care ii ingheata pe buze la vederea animalului din fata ei. Adica eu. Mno, zic eu, asa cu juma’ de gura, se poate mai incet? Aia nu zice nimic. Din camera aud un raset de vrajitoare, pa la vreo optzeci de decibeli asa. Ridic tonul: Se poate mai incet? Tacere de mormant, nu mai respira nimeni. Profit de tacere si mai zic odata clar si apasat. Sa inteleg ca se poate, nu? Niciun raspuns. Cred ca aia se cacasera pa ei. Ma intorc in receptie amuzat si mintea incepe sa faca filme. “Ba, mecla, ha ha ha! Iti dai seama de mereai peste astia cu echipamentu’ moto pa tine si cu cagula pa bot? Sareau aia ca pinguinii pe geam, ha ha ha. Si ce m-am mai amuzat eu de unul singur, asa vreo cinci minutele. Pana m-am intins in pat si, nemaiauzind nimic, am adormit.
Pana pe la ora doua si jumatate, cand suna soneria. Asa cum ziceam mai demult, ne-am luat o sonerie, ca sa nu isi mai rupa intarziatii mainile in geamuri fara sa ii auda nimeni. Ne-am luat sonerie fara fir. Butonul il lipim pe usa si soneria e pe undeva pe langa visele noastre. Deci, suna soneria. Ma trezesc cheaun, ma sterg la ochi, ce dracu’? Dau sa ma intind inapoi cand mai suna odata. O, blesteme! Ies in sosete din camaruta, arunc o privire spre intrare si vad o silueta la usa. No, sa te injur… Sar in papuci, imi iau sacoul si merg sa deschid. Ajung langa usa si SOC. Un politist! Deja ma gandeam ca dracii aia de copchii au facut tambalau pe afara, pe balcoane si i-a reclamat vreunu’, ca acilea la Predeal am inteles ca lumea e mai sensibila. Imediat te reclama… ma rog, asa zicea Gxg. In sfarsit, domnul politist (ce frumos l-am denumit, fi-r-ar al dracu’) ma saluta frumos si ma intreaba daca soferul masinii cu numarul x de inmatriculare, care este la noi in parcare, este cazat la noi. Ii raspund ca nu stiu sigur si il intreb ca cam de ce? Pai sa vedeti, are multe bagaje si sa nu cumva sa i-o sparga careva. Ca e sezon da spargeri. No bine, sa imi sara somnu’ si alta nu. Ii spun ca am camera pe parcare si ca suntem ok. Din masina politiei mai ies doi, politisti, desigur. Saluta frumos si aia si incepe unul sa turuie sfaturi pe care ar trebui sa le dau eu clientilor la cazare. Cum ca sa nu isi lase gipiesurili pe bord peste noapte sau telefoanele sau casetofoanele. Bine, ma! Exact asa o sa fac, stai linistit. Imi mai spune sa verific din juma’ in juma’ de ora masina cu pricina. Ei vor mai trece, dar mai bine sa ma uit si eu. Am vrut sa le zic sa imi aduca niste tigari daca mai trec, ca le dau eu banii, insa ei saluta frumos, se urca toti in masina si dispar. Mno, sara buna!
Acum aveam alta problema, camera nu batea exact pe masina, asa ca am luat un teu de ala cu coada de vreo 3 metri si am tras de camera. No cacat, o cazut aia din pozitie si filma asa vertical, o blesteme!!! Asa e cand nu ai ce face la 3 noaptea. Asa ca m-am inarmat cu o surubelnita, am urcat pe la etaj sa reglez camera. Intr-un final, dupa ce m-am intins pe balcoane, stand suspendat deasupra camerei, am reusit, fara sa ma imprastii de acolo… Cam astea sunt evenimentele de aici de la mine.
Over and out, ma duc sa mai dorm si eu vreo doua ore, poate trei.
Somn usor…
Si am dormit, m-am trezit, cam somnoros, insa e ok. Sunt curios daca au distrus aia ceva prin camere, ca la ce bubuieli erau aseara, greu de crezut ca nu.
In alta ordine de idei, e caldut afara si se pare ca pot cobori cu scuterul. Asa ca…
Asfalt uscat!

This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

One Response to La sapa… ca la stana

  1. Pasagera says:

    Acum s-ar cere inca un update in care sa mentionezi cat ai dormit in noaptea urmatoare, adica azi-noapte. 😛

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *