As putea spune foarte bine “cacalau”. Pentru ca asta este unitatea de masura pentru cantitatile uriase. M-am culcat aseara in jur de ora 1.00 si m-am trezit ca un rege pe la ora 11.30. Singura problema a fost ca m-am speriat cand m-am trezit. NU stiam ce caut acolo :D. Timp de cateva secunde adica. Si dupa ce m-am ridicat din pat, a inceput iar ospatul. Prima oara o cafea de aia mica si tare. Pe urma potoale de alea romanesti si grele: drob, salata de boeuf, cabanosi la gratar, zacusca, cremwursti, toate insotite de voie buna si prietenie. Din pacate, cand ma trezesc tarziu, sunt foarte antisocial toata ziua. Asa m-am nascut eu, sunt mai ciudat. Oricum, am hapait cu pofta si ciorba de perisoare (Jorjica… ciorba ca aia nu ai mancat in viata ta, cand vor mai face, ii rog sa ma sune sa testezi si tu) si piureul ala super. Si tiramisu si cornuletele si friptura la tava si TOT. Ne-au hranit cum se hranesc porcii inainte de taiere, adica cu cantitati industriale. Porcii inca nu se desfata cu bunatatile cu care ne-am desfatat noi. Degeaba incerc sa descriu, cred ca nimeni nu poate descrie un gust perfect. Insa a venit si ora despartirii. Asa ca am multamit frumos, am pupat lumea pe acolo si am fost “transportati” pana la gara din Intorsura Buzaului de unchiul meu. Cred ca voia sa se asigure ca plecam :D.
Pe tren, un deliciu! Niste luzari ascultau muzica la telefon, bine ca nu ascultau manele si a fost relativ digerabila. Pe urma au tot trecut de aia colorati pe langa mine si ma tot frecau cu jegurile alea de pe ei. Da-v-as foc, ba! Si nu sunt rasist, insa cand vii nespalat si putind intr-o multime… macar nu te atinge de nimeni pe acolo. Ma rog, nu ai cu cine. Pana la urma am ajuns si in Brasov, fara alte incidente si, dupa ce am urcat intr-un taxi, am ajuns acasa. De unde si relatez acum. Din comoditatea scaunului de birou.
O sa mai vizionam un film sau doua si pe urma somn de voie.
Pace!

P.S. Aud niste ghertoi cum se alearga pe afara si am impulsuri sa ma uit pe geam, sa nu cumva sa se lege de mobra mea. Insa mobra mea e in siguranta, la munte, cazata in caldurica. Nu stiu inca daca poimaine sa cobor cu ea sub craci sau nu…

Categories: Uncategorized

1 Comment

anothergxg · November 29, 2009 at 9:25 pm

bine ca n-ai pus poze 😀
abia astept postul de maine in care o sa ne povestesti ce frumos ai mers cu trenu’ pana la predeal 😛

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.