Din ciclul : Munca

Sa incepem cu inceputul.
Se facea ca eu eram una bucata admin de sistem cu tot ce tine de el, adaugam introducere facturi si inventare, adica un pic de contabilitate primara. Mai adaugam si adaugarea retetelor in programul de gestiune si un pic de sefie peste bucatarie. Ca sa fie lista completa, adaugam un pic de sefie peste ospatari si reies postul si ocupatia mea. Bun.
Insa odata cu criza financiara si cu plecarea personalului, s-a intamplat ceva. Mi-a fost data posibilitatea alegerii:
1. Juma’ de norma si prezent la munca doua zile pe saptamana, cu injumatatirea salariului, desigur
2. Fac ceea ce faceam pana in momentul acela si adaugam receptia. Salariul ramane.
Dupa un scurt calcul, mi-am dat seama ca nu m-as fi descurcat cu o jumatate de salariu. Si in receptie mare lucru’ nu parea sa fie. Daca mai adaugam si programul flexibil de 24 cu 48, rezulta ceva foarte laser. Teoretic… Am ales sa adaug si receptia la lista mea cu ocupatii.
Si uite-ma in receptie. La inceput, am vrut sa fiu receptionerul model. Am hotarat ca eu sa nu dorm noaptea. Si stateam noaptea treaz, jucand DotA pe internet, dar stateam treaz. Dupa ce am ratat milimetric sa ies de pe strada din cauza nesomnului, mi-am dat seama ca ar trebui sa dorm si eu noaptea. De atunci, dorm de rup locul. Initial am dormit pe o canapea in receptie, sa aud tot ce misca pe acolo. A venit frigul si, daca as vrea sa dorm acolo, m-as trezi dimineata ca nu ma mai pot misca. Pe urma am dormit pe niste perne ale unei saltele, pe care le intindeam pe jos. A venit iarna si nu a mai mers nici figura aia. Ma trezeam dimineata si nu puteam sa respir. Apoi am adus un pat pliant. Vai de viata mea, ce somnuri regale bag in ala. De cateva ori nu am mai auzit clientii intarziati batand in usi. Au facut aia febra musculara bubuind. Si degeaba. Ma rog, m-am trezit si eu la un moment dat, cred ca au batut cu vreun scaun in geam. La munca, daca esti de tura si inainte sa te pui la somn te uiti la un film scary, ti-ai pus-o. Dupa ora 23.00, daca e hotelul gol, nu mai misca nimic. Liniste de mormant. Nu o data, mergand la baie, aruncam priviri tematoare in spate, sa nu ma ia vreun Grudge sau vreo fantoma…
Dar sa ajungem la ziua de astazi.
Am un grup de copii in hotel, care nu mi-au facut probleme. Si am degustat o sticla de vin cu un coleg, la o tabla. Am auzit ca asa se face in domeniul muncii de cand lumea. Bun, si colegul meu pleaca. Eu merg sa incui usile. Incui o usa. Merg spre cealalta si trec prin fata lui Mos Craciun… de ala electric, cu senzori de miscare..: Ho Ho Ho Merry… Futu-ti Cristosu’ ma-tii! O lua-te-ar dracu’ sa te ia de plastic, vai de viata mea ce stop era sa fac… Cum dracu’ am uitat sa il scot pe asta din priza, in gura ma-sii de mos?
Asa ca aproape ma puteau gasi colegii mei la prima ora intins pe jos pe langa mosul cu pricina.
Dragii mei colegi de munca, cititi asta si puneti-va alarma sau memento, ceva. Sa nu uitati sa il scoateti pe impielitat din priza… Riscati preinfarcturi…
Somn usor!

This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

One Response to Din ciclul : Munca

  1. anothergxg says:

    nu risti cam mult cu atata sinceritate?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *