24.09.2009 Brasov – Muntele Rosu

Dupa ce mi-am baut cafeaua de dimineata, m-am gandit ca trebuie sa mai merg pe undeva. Nu am mai iesit de mult la plimbari si imi lipseau cateva zeci de kilometri facuti asa degeaba :P. Si cum stateam si ma gandeam pe unde as putea merge (pentru ca trebuia sa ajung pana la 5 si la munca – asa e cand muncesti dupa-masa)… bang! Ce ar fi sa merg la Muntele Rosu, drum ok – asa stiam eu – si destul de aproape. Acesta se afla la 50 de kilometri de Brasov. Asa ca am coborat, am incalecat si am plecat spre benzinarie. Facut plin, luat un Cola da udat gatlejul, teava spre Panini. Acolo alta fericire. Personal nou, o mamaie de vreo 35 – 40 de ani, pe care nu o prea incapea camasa si ii lasa la vedere burtica paroasa. In sfarsit, am asteptat pana au binevoit sa imi dea cele doua sandvisuri, m-am indreptat spre scuterel si teava spre destinatie. Si am meeeers frumusel si linistit, chiar daca am trecut prin Garcini – locul ala plin de oameni, pardon, de rromi de aia jegosi si periculosi. Am mers frumos si relativ linistit pe mirobolantele curbe. Am ajuns la drumul spre Muntele Rosu si am inceput sa il urmez. Vai de viata mea, e tandari. Fara un jeepan de neam prost nu ai ce cauta pe acolo. Iti faci praf si enduro daca mergi pe drumul ala. In sfarsit am ajuns la capat de drum, am halit sandvisurile, am udat gatlejul cu Cola, am facut poze, am tras o pipa si m-am intors. Nu am fost prea incantat, poate pentru ca urma sa merg la munca si nu mai aveam chef de nimic. Oricum, e interesant pe acolo. Atasez cateva poze. Daca nu era sa ma manance doi “catelusi”, poate ca as mai fi mers si alta data:D.
Cam atat pentru azi. Acum sunt la munca, plictisit si obosit. Muncitorul out!
Asfalt uscat!
P.S. Trebuie sa urmeze premiul lui Gxg, pentru ca al lui comment a avut numarul 100.

This entry was posted in Plimbari. Bookmark the permalink.

2 Responses to 24.09.2009 Brasov – Muntele Rosu

  1. anothergxg says:

    io ti-am zis ca e de urcat si ca e drumu’ muci, da’ tu betmen, betmen!

  2. Pasagera says:

    Cata spontaneitate! In secunda unu beam cafeaua, iar in secunda doi erai in preumblari! O singura observatie: la 35-40 de ani, nu se poate numi “mamaie”! đŸ˜›

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *