Evadati din grajd

Romanasului ii place…

Romanasului ii place liber si sa nu stea in pace. Ieri am fost la munca si asteptam un grup. Un grup care imi ocupa cam tot hotelul. Adica imi ramaneau doua camere mari si late disponibile. Si cum stateam eu la receptie singurel, bing bang… apare EL. EL tatuatul, cercelatul, musculosul, cheliosul, spaima soselelor, moartea pitipoancelor (fa-ti un control) si spuma banutilor. Si ma intreaba daca am camere. Si eu ii raspund: Imi pare rau, dar astept un grup care imi va ocupa tot hotelul si nu mai am camere. Nu am vrut sa renunt la cele doua camere din doua motive: 1. eu selectez clientii si cel mai important 2. cine mi-a mai citit din cand in cand aberatiile a aflat de englezul caruia i-a picat draperia in freza. Ca sa nu am emotii, am ales sa am camere de rezerva, cel putin in prima seara. In prima seara apar toate problemele. Sa revenim, i-am spus ca nu am si el, preafrumosul, da ochelaru’ jos si se uita asa frumos la mine soptind: Adica, din tot hotelul NU mai ai nicio camera? Cum asa? Chiar nicio camera? Oftez, iau pozitia repaus si spun: Stimate domn, asa cum am spus si mai devreme, astept un grup care imi va ocupa tot hotelul, NU am camere disponibile, imi pare foarte rau! Si-a luat matracuca de gat, au facut stanga imprejur si dusi au fost.

Si, ca la romani, inca o super faza. Suna telefonul, raspund si o doamna imi spune pe un ton nervos:
– Inca nu ati trimis oferta dumneavoastra, de ce dureaza atat? Va mai dau o data numarul de fax! Si incepe ea: 021 xxx.xxx.xx.
– Ok, spun eu… despre ce oferta era vorba?
– Cum? Pai acum cateva minute am vorbit cu dumneavoastra si v-am cerut oferta de revelion, inainte sa cer cu doamna director, Oana … ( nu asta era numele, insa nu imi mai amintesc)
– Cu cine? Oana … ? Doamna la ce hotel credeti dumneavoastra ca ati sunat?
– Pai la XX! Nu?
– Pai nu prea, fiindca ati sunat la YY si noi nu avem nicio angajata cu numele Oana …
Fara scuze, fara multumesc, fara nimic a inchis telefonul. Cat ii urasc pe astia, nu pot sa cred ca ea nu stia ca de fapt nu vorbise cu mine, dar asa e frumos: am vorbit inainte cu tine si degeaba! Nu ai rezolvat nimic! Hai odata! Ma grabesc!… Ia mai muriti, ba.

Si sa mai moara si nemernicu’ ala care dupa ce m-a stresat douaj’ de minute cu cererile lui, dupa ce ii dau toate detaliile despre o oferta zice: Mdea… neinteresant. Pai futu-ti crucea ma-tii de bou, pai daca e neinteresant la ce mai ceri detalii, ba mecla? Sper sa nu mai stau mult prin receptie, nu de alta, dar eu am zile in care stau prost cu nervii si… tare imi e ca daca da vreunul peste mine intr-o zi de “ciclu”, o sa ii iau toate rudele la sex, asa telefonic, sa vezi atunci show… PACE!

Asfalt uscat si vara vesnica. Bunul simt fie cu voi!

Probleme, reparatii

Reparatii minore

Dupa ce m-am trezit ieri, in timp ce ma chatuiam, m-a intrebat Gxg daca il insotesc pe nu mai stiu unde. Am zis ca da, dar numai dupa ce platesc facturile si alte rahaturi. Am plecat spre ghiseele necuratului sa imi achit facturile si cand am terminat cu ele, m-am indreptat spre Gxg. Cand am ajuns la el, am aflat ca se schimbase planul si trebuia sa mearga nu stiu unde. Eu am ales sa ma intorc acasa si sa imi desfac carenele pentru ca vibrau cam zgomotos si speram sa rezolv asta. Gxg impreuna cu un prieten de-al lui au venit cu mine si a inceput demolarea. Muuult de dat jos. Dupa ce am desfacut de mi-a venit acru, am observat ca trebuie sa lipesc pe alocuri cate o siguranta. Ok, dar cu ce? Asa deci si prin urmare, Gxg si amicul lui au plecat spre Baumax sa imi ia un lipici si alte alea trebuincioase eliminarii vibrarii zgomotoase. Ei bine, ei s-au dus si eu am ramas acolo, cu mata aia care se urca pe scuterul meu si pe masinile din parcare. O sa atasez poze cu ea in actiune (din pacate, nu am pozat si dezmembrarea scuterului ca sa se observe cat de sexy e fara carene). Gxg s-a intors cu cele necesare si am purces la lipire. Pai sa nu uit: sa ma sparcai in el de “Moment”, ca nu e bun de nimic (sau nu stiu eu sa il manevrez). Ca de obicei, o treaba care trebuia sa dureze maximum o ora a ajuns sa dureze vreo patru ore si sa ma faca sa injur si sa ma enervez la greu. Ii multumesc pe aceasta cale si vecinului care isi matura “balconul” pe scuterul meu. Bine ca am observat la un moment dat si l-am mutat de acolo. N-ai cu cine, ba. Niste mizerii umane.


Asfalt uscat si vara vesnica!

Uncategorized

27.09.2009 Brasov – Siriu

Pentru ziua de duminica se planuise un gratar sau o iesire mai lunguta, asa ca de sfarsit de sezon. Dupa multe planuri si idei, ne-am hotarat sa mergem la barajul de la Siriu – 75 de kilometri dus. Ne-am strans, ca de obicei, in Livada Postei la 10:30. Ma rog, la ora stabilita erau acolo doar Bonu si prietena lui. La 10:45 a ajuns si Matrix, eu cu Pasagera la 11.10, Slipknot dupa mine si ultimul a ajuns Gxg cu prietena lui. Dupa ce ne-am intins la vorba total aiurea si fara rost am hotarat sa ne caram. Matrix a plecat putin inainte pentru ca era un pic de urcat si trebuia sa aiba un mic avans. Dupa ce am cumparat una-alta de-ale gurii am purces la drum cu totii. Cat de frumos arata patru scutere frumos aliniate in formatie de card de nu-stiu-ce. Pentru ca iar am uitat sa mergem in coloana sau in zig zag. In sfarsit, am mers teava pana pe Predelut unde ne-am oprit pentru putin timp. Nu il ajunsesem pe Matrix si eu imi faceam probleme ca poate a gresit drumul si a luat-o in alta directie. Gxg l-a sunat si am aflat ca era putin mai in fata. Am plecat, l-am ajuns si am pornit spre Intorsura Buzaului. Ne-am regrupat in Petromul de acolo, unde am injurat vreo cativa conservari care nu aveau loc de scuterele noastre. Las’ ca o sa fac eu tot posibilul ca la urmatoarea intalnire cu plimbare sa fim vreo douaj’ de scutere, sa vad eu care mai caraie ceva sau care mai claxoneaza aiurea. Mama lor de frustrati imbecili. In sfarsit, am bagat ceva gaz si ne-am continuat drumul. Ne-am mai oprit in Crasna pentru a ne trage sufletele. Imi aduc aminte ca m-am alergat cu un bucurestean, sofer de linie dreapta. Cand avea drum drept, mergea cu 130 si in curbe reducea pana la 50 la ora. O foca.  Ne-am continuat drumul, pe asfalt proaspat, ne-am mai oprit sa facem poze, sa vizitam nu stiu ce cimitir al nu stiu caror eroi, am ajuns la destinatie si ne-am pozat si acolo. Cand ne-am intors, dupa iesirea din judetul Buzau erau niste masute din beton. Am poposit acolo si ne-am mancat merindea, in miros de primavara. Dupa “masa” am plecat spre casa. Ne-am mai luat la un race cu niste scuteristi. Pana mea, m-am enervat cand m-au depasit cu linguritele lor 😀 si am mai facut un popas pe Predelut. Pe urma am ajuns in Brasov si am poposit la “4 amici” servind o berica, un snitel si alte alea. Pe urma ne-am luat la revedere si asta a fost. Companie frumoasa, drum liber, timp frumos. La mai mare! Le multumesc Pasagerei si lui Matrix pentru poze 😀

Asfalt uscat si vara vesnica!

Rahat in versuri

Premiu pentru comentariul cu numarul 100.

In ton cu criza, as fi vrut sa am de unde sa dau 100 de euro, da’ na… la tati ni-i greu…

Tantos e ca un cucos
Al lui Gx scuter ros’
Si de tragi oleac da gaz
Uiti ca ti-a facut necaz.
Si il lauzi neincetat
De cand l-ai incalecat

Mandru tare esti de el
Si gandesti ca-i cel mai cel
Cat iti place sa-l ghidezi
Pe stradute, prin cirezi

Cirezi, ma intrebi acum
Da, indata eu iti spun
Iesi te rog tu pe straduta
Si-o sa vrei sa dai la steluta
La plavanul din Logan
La vitica din Mertan

Si acuma sa vorbim
De Georgica, noi putin
Scuterist e el de fel
Si la creier nu e chel

Bine noi ne-am inteles
La sezuta si in mers
Stie bine sa se dea
Nu o face ca in manea
O problema are-n nuca
Are o voce ca de foca

Cand se incinge el la roace
Iti vine sa ii zici : Noroace!
Stai, am glumit ca un taran
Dar as baga vata-n timpan.

Mai Georgica, sa traiesti
Scuterul sa-l ingrijesti
Tot la ture lungi sa fim
Conservarii sa-i ferim
Si iti zic pa interes
Ala rosu e pervers.

Plimbari

24.09.2009 Brasov – Muntele Rosu

Dupa ce mi-am baut cafeaua de dimineata, m-am gandit ca trebuie sa mai merg pe undeva. Nu am mai iesit de mult la plimbari si imi lipseau cateva zeci de kilometri facuti asa degeaba :P. Si cum stateam si ma gandeam pe unde as putea merge (pentru ca trebuia sa ajung pana la 5 si la munca – asa e cand muncesti dupa-masa)… bang! Ce ar fi sa merg la Muntele Rosu, drum ok – asa stiam eu – si destul de aproape. Acesta se afla la 50 de kilometri de Brasov. Asa ca am coborat, am incalecat si am plecat spre benzinarie. Facut plin, luat un Cola da udat gatlejul, teava spre Panini. Acolo alta fericire. Personal nou, o mamaie de vreo 35 – 40 de ani, pe care nu o prea incapea camasa si ii lasa la vedere burtica paroasa. In sfarsit, am asteptat pana au binevoit sa imi dea cele doua sandvisuri, m-am indreptat spre scuterel si teava spre destinatie. Si am meeeers frumusel si linistit, chiar daca am trecut prin Garcini – locul ala plin de oameni, pardon, de rromi de aia jegosi si periculosi. Am mers frumos si relativ linistit pe mirobolantele curbe. Am ajuns la drumul spre Muntele Rosu si am inceput sa il urmez. Vai de viata mea, e tandari. Fara un jeepan de neam prost nu ai ce cauta pe acolo. Iti faci praf si enduro daca mergi pe drumul ala. In sfarsit am ajuns la capat de drum, am halit sandvisurile, am udat gatlejul cu Cola, am facut poze, am tras o pipa si m-am intors. Nu am fost prea incantat, poate pentru ca urma sa merg la munca si nu mai aveam chef de nimic. Oricum, e interesant pe acolo. Atasez cateva poze. Daca nu era sa ma manance doi “catelusi”, poate ca as mai fi mers si alta data:D.
Cam atat pentru azi. Acum sunt la munca, plictisit si obosit. Muncitorul out!
Asfalt uscat!
P.S. Trebuie sa urmeze premiul lui Gxg, pentru ca al lui comment a avut numarul 100.